Tri Hita Karana - un model al Trinității

Tri Hita Karana: Cele Trei Perspective ale Bunăstării și Abundenței în Viață

Toate marile religii și credințe sunt legate de integrarea individului în spațiul Divinitate - Umanitate - Natură. Ortodoxia specifică aceasta în repetate rânduri.

În Școala Modernă de Mistere zicem că individul este conectat la energia Divinității, energia Conștiinței comune a Umanității și energia Naturii.

Foarte mult îmi place și apreciez conceptul - o 'sub-religie' a Hiduismului balinez.

Tri Hita Karana este un concept filosofic balinez profund înrădăcinat, care subliniază echilibrul și armonia între cele trei relații esențiale ale vieții: Divinitatea, Omenirea și Natura. În sanscrită, Tri înseamnă “trei”, Hita înseamnă “bunăstare” sau “prosperitate”, iar Karana înseamnă “cauză” sau “mod”. Împreună, acestea creează un cadru holistic pentru atingerea fericirii, păcii și prosperității. Filosofia promovează armonia între domeniile spirituale, sociale și naturale, asigurând o existență echilibrată. Cele trei principii sunt:

1. Parahyangan – Armonia cu Divinitatea
2. Pawongan – Armonia între Oameni
3. Palemahan – Armonia cu Natura

Când aceste trei relații sunt în echilibru, urmează pacea și prosperitatea. Dacă una dintre ele este perturbată, poate apărea dezechilibrul și dizarmonia, afectând atât indivizii, cât și comunitățile.

1. Parahyangan – Armonia cu Divinitatea

Primul pilon al Tri Hita Karana, Parahyangan, subliniază importanța menținerii unei legături cu divinitatea. În hinduismul balinez, relația dintre oameni și lumea spirituală este centrală în viața de zi cu zi. Balinezii cred că totul în lume, fie el viu sau neînsuflețit, este impregnat de o energie divină, iar prin această legătură oamenii găsesc protecție, prosperitate și echilibru.

Această legătură este menținută prin ritualuri zilnice cunoscute sub numele de upacara. Oamenii balinezi fac ofrande numite canang sari, compuse din flori, orez și tămâie, care sunt plasate în temple, altare de acasă și în spații publice, cum ar fi piețele sau locurile de muncă. Aceste ofrande servesc drept acte de recunoștință pentru zei și rugăminți pentru binecuvântări și protecție. Actul ofrandei nu este doar un ritual religios, ci o modalitate de a recunoaște sacralitatea vieții și interconectarea dintre divin și cotidian.

Temple și Ritualuri

Oamenii balinezi participă la ceremonii religioase atât la altarele familiale, cât și în templele comunității mai mari, cunoscute sub numele de pura. Fiecare aspect al vieții, de la nașteri și nunți până la ciclurile agricole, este însoțit de ritualuri specifice menite să mențină echilibrul cu lumea spirituală. Prin aceste practici, indivizii și comunitățile nu doar că rămân în armonie cu zeii, dar își întăresc și legăturile sociale, creând unitate prin credințe și ceremonii comune.

Conceptul de Parahyangan implică, de asemenea, respectarea timpului și spațiului sacru. Festivalurile și ofrandele de templu sunt organizate în conformitate cu wuku, un sistem balinez de zile sacre. Balinezii cred că respectarea acestor cicluri de timp divin asigură norocul și bunăstarea spirituală.

2. Pawongan – Armonia între Oameni

Pawongan, al doilea pilon, se concentrează pe menținerea armoniei între oameni. Acesta subliniază importanța relațiilor sociale și a bunăstării comunității. Balinezii își văd comunitatea ca pe o extensie a familiei, unde cooperarea, respectul și sprijinul reciproc sunt esențiale. Această structură socială este menținută printr-un sistem tradițional de guvernare numit banjar.

Într-un banjar, membrii comunității se întâlnesc regulat pentru a discuta despre afacerile locale, a lua decizii și a oferi ajutor în timpul evenimentelor importante din viață, cum ar fi nunțile sau înmormântările. Participarea la ceremonii comunitare și lucrările voluntare este văzută ca o datorie morală, asigurând bunăstarea tuturor membrilor. Ideea din spatele Pawongan este că bunăstarea personală este strâns legată de bunăstarea comunității, iar numai prin ajutarea celorlalți poți prospera.

Gotong Royong: Cooperare Mutuală

Un aspect semnificativ al Pawongan este conceptul de gotong royong, sau cooperare colectivă. Fie că este vorba de construirea unei case, recoltarea culturilor sau organizarea unui festival, membrii comunității se adună pentru a se sprijini reciproc, consolidând legăturile sociale și promovând un spirit de solidaritate. Pawongan subliniază ideea că bunăstarea individuală nu poate exista în izolare de bunăstarea comunității.

Acest spirit de cooperare se regăsește și în sistemul tradițional Subak, unde fermierii colaborează pentru a gestiona resursele de apă în mod echitabil. Distribuția apei, un element esențial în cultivarea orezului, este gestionată colectiv, asigurând că fiecare fermier primește o parte echitabilă, menținând astfel atât justiția socială, cât și respectul pentru natură.

3. Palemahan – Armonia cu Natura

Palemahan, al treilea principiu, subliniază importanța menținerii unei relații armonioase cu natura. Pentru balinezi, natura nu este doar o resursă de exploatat, ci o entitate sacră, locuită de spirite și energii divine. Oamenii balinezi cred că respectarea naturii și a resurselor sale asigură atât prosperitatea materială, cât și echilibrul spiritual.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple de Palemahan este sistemul tradițional de irigații Subak. Acest sistem, gestionat de comunitate, distribuie apa în mod echitabil între fermieri, echilibrând nevoile umane cu fluxul natural al apei. Sistemul este conceput nu doar pentru a maximiza productivitatea agricolă, ci și pentru a onora sacralitatea apei, care este considerată un dar divin. Abuzul sau risipa apei este văzută ca o perturbare a echilibrului cu natura și poate duce la dezastre naturale.

Tri Mandala: Spațiu și Echilibru

Principiul Palemahan se extinde și la modul în care sunt organizate spațiile. În arhitectura balineză, se aplică conceptul de tri mandala, care împarte spațiile în sacre, semi-sacrate și profane. Spațiile sacre, cum ar fi templele și altarele, sunt amplasate în locuri ridicate sau speciale, protejându-le de activitățile mundane, în timp ce locuințele și terenurile agricole sunt situate în spații mai puțin sacre. Această ierarhie a spațiului asigură că activitatea umană rămâne în armonie cu natura și cu divinitatea.

Pentru a onora natura, comunitățile balineze organizează periodic ritualuri dedicate elementelor naturale, cum ar fi ceremonia Tumpek Uduh, în care se aduc ofrande pentru a mulțumi spiritelor copacilor și plantelor pentru recoltă. Aceste ritualuri ajută la menținerea echilibrului dintre activitatea umană și mediul natural, asigurând că natura continuă să ofere comunității fără a fi epuizată.

Tri Hita Karana în Context Modern: Dezvoltare Durabilă

Pe măsură ce Bali continuă să se modernizeze și să atragă milioane de turiști anual, principiile Tri Hita Karana au evoluat într-o filosofie de ghidare pentru dezvoltarea durabilă. Balinezii folosesc acest cadru pentru a echilibra creșterea economică cu conservarea mediului și păstrarea tradițiilor culturale. Prin promovarea armoniei între divin, oameni și natură, Tri Hita Karana servește drept model pentru un viitor sustenabil.

În turism, de exemplu, resorturile ecologice urmează principiile Tri Hita Karana prin asigurarea faptului că construcțiile lor respectă mediul înconjurător, că operațiunile lor aduc beneficii comunității locale și că onorează obiceiurile spirituale balineze. Astfel de resorturi pot utiliza energie regenerabilă, surse locale de materiale și pot promova turismul cultural, permițând vizitatorilor să experimenteze tradițiile balineze, reducând în același timp impactul asupra mediului.

Organizațiile internaționale au recunoscut Tri Hita Karana drept un model pentru dezvoltarea durabilă. La Forumul Tri Hita Karana pentru Oameni, Planetă și Prosperitate, organizat de Națiunile Unite, filosofia a fost adoptată ca un cadru pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Forumul a explorat modul în care dezvoltarea economică poate fi echilibrată cu echitatea socială și conservarea mediului, exact așa cum principiile Tri Hita Karana au susținut comunitățile balineze de secole.

Tri Hita Karana în Viața Cotidiană

Pentru balinezi, Tri Hita Karana este mai mult decât o filosofie sau o înțelepciune străveche – este o realitate trăită, care influențează fiecare aspect al vieții de zi cu zi. De la cele mai simple acte de ofrandă până la marile sărbători comunitare, cele trei principii pătrund toate activitățile. Ele constituie fundamentul modului în care balinezii interacționează unul cu celălalt, cu natura și cu divinitatea.

Parahyangan în Viața Cotidiană

Practica Parahyangan se manifestă prin ofrandele zilnice, sau canang sari, plasate în case, afaceri și temple. Aceste acte mici, dar semnificative de devoțiune sunt esențiale pentru menținerea unei legături cu lumea spirituală. În fiecare zi, balinezii creează aceste ofrande ca expresii de recunoștință față de zei și pentru a cere protecție și binecuvântări.

Pe parcursul zilei, rugăciunile și ritualurile sunt efectuate la templele familiale, cunoscute sub numele de pura, și la templele comunității. Aceste ritualuri servesc pentru a menține echilibrul între lumea spirituală și cea fizică, asigurând fluxul de energie divină și binecuvântări. Ceremoniile majore, cum ar fi Galungan sau Nyepi (Ziua Balineză a Tăcerii), sunt organizate pentru a purifica spiritul și a reînnoi legătura comunității cu divinul.

Pawongan în Viața Cotidiană

În Pawongan, relațiile din cadrul comunității sunt văzute ca extensii ale unității familiale. Sistemul banjar asigură că toată lumea contribuie la bunăstarea comunității, fie prin muncă, sprijin financiar sau participare la ceremonii. Gotong royong, sau munca colectivă, este o parte esențială a acestui principiu, unde vecinii se ajută reciproc pentru a construi case, organiza festivaluri sau rezolva problemele comunitare.

Respectul familial, în special față de bătrâni și liderii comunității, este central în Pawongan. Deciziile care afectează comunitatea sunt luate colectiv și cu respect pentru înțelepciunea tradițională, asigurând că atât tinerii, cât și cei în vârstă contribuie la binele comun. Acest spirit de cooperare și sprijin reciproc construiește legături sociale puternice, consolidând țesătura societății balineze.

Palemahan în Viața Cotidiană

Pentru balinezi, trăirea în armonie cu natura este primordială. Sistemul lor tradițional de cultivare a orezului Subak nu este doar o metodă de producție agricolă, ci și o modalitate de a onora și proteja resursele naturale. Prin munca colectivă pentru a distribui apa în mod echitabil, fermierii balinezi se asigură că nimeni nu este privat și că darurile naturii sunt respectate.

În viața de zi cu zi, casele balineze sunt proiectate pentru a reflecta echilibrul dintre oameni și natură. Grădinile sunt cultivate cu grijă, iar amplasarea clădirilor urmează principiile tri mandala, asigurând că sacrul este păstrat, în timp ce activitățile umane coexistă cu mediul natural. Ritualurile de mediu, cum ar fi cele efectuate în timpul Tumpek Uduh, oferă mulțumiri spiritelor copacilor și plantelor, cerându-le abundență și protecție continuă.

Concluzie: Tri Hita Karana ca Model de Viață

Tri Hita Karana nu este doar o filosofie culturală; este un mod de viață holistic care pătrunde fiecare aspect al existenței balineze. Fie că este vorba de menținerea unei legături spirituale cu divinul, de promovarea relațiilor armonioase în cadrul comunității sau de conservarea echilibrului cu natura, această înțelepciune străveche oferă un cadru pentru a trăi în pace, prosperitate și bunăstare.

Într-o lume care se confruntă cu provocări de mediu, tensiuni sociale și modernizare rapidă, principiile Tri Hita Karana oferă o soluție atemporală pentru construirea unui viitor mai sustenabil și armonios. Adoptând aceste principii în viața de zi cu zi, putem cultiva o conexiune mai profundă cu lumea din jurul nostru, asigura bunăstarea generațiilor viitoare și trăi în mai mare armonie cu noi înșine, cu comunitățile noastre și cu planeta.